10 sate idile din Sălaj, în care trebuie să ajungi, înainte să dispară
Sălajul are numeroase locuri și sate de poveste, mai puțin umblate, care însă ascund oameni și peisaje de basm. Unele sunt pe cale de dispariție din cauza depopulării. Ultimele cifre arată un trend descendent al populației, iar în următorii ani, multe din satele județului riscă să dispară.
Am căutat zece sate idile din Sălaj, în care trebuie să ajungi, înainte să dispară. Satele, care erau pe vremuri înfloritoare și care ascund povești nenumărate sunt pe cale de dispariție din cauza fenomenului depopulării. În unele mai trăiește chiar un singur suflet.
Dacă privim cifrele, județul Sălaj are în prezent un număr de 242.105 locuitori și se află pe un trend descrescător, pierzând aproape 12% din populațieîn ultimii 29 de ani. În ceea ce privește evoluția populației comunelor din județ, trendul este evident descendent, majoritatea comunelor pierzând populație, uneori chiar și până la 69%.
O parte din satele pe care le prezentăm astăzi sunt accesibile cu o mașină normală doar vara, în rest, fiind nevoie fie de un tractor, fie de mașini de off-road pentru a putea ajunge în acestea din cauza izolării, a condiților de drum sau a zonei în care se află.
1. Frâncenii de Piatră, comuna Gâlgău
Oficial, în sat ar mai exista 9 suflete, așa cum ne spune ultimul recensământ al populației, realizat în anul 2011. În realitate însă, mai sunt doar două suflete în acest sat. În rest, natura își face de cap. În fiecare anotimp însă peisajul din sat este de poveste. Drumul este asfaltat spre acest sat, însă iarna este înzăpezit și se poate ajunge cu greu.
Pentru a ajunge în Frâncenii de Piatră trebuie să străbați satul Glod, iar după 8 kilometri petrecuți pe un drum spectaculos, vei ajunge la intrarea în localitate. Dacă ajungi iarna, te poți bucura de zăpadă din belșug, mai ales în această perioadă când stratul de zăpadă depășește 20 de centimetri, chiar 30 centimetri în unele zone.
Satul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1592 sub numele de Frinkfalva. În zonă există și o peșteră – Frânceni. Gura peșterii are o lățime de 6 metri și o înălțime de 2,5 metri.
2. Marca Hută, comuna Marca
Izolat de lume, situat la granița Sălajului cu Bihorul, Marca Hută este un sat în care astăzi mai locuiesc o mână de oameni. Toți sunt slovaci care își mai păstrează încă tradițiile. Aici am gustat una dintre cele mai bune plăcinte tradiționale ale slovacilor, pregătită după rețeta veche. Oamenii de aici străbat drumul de cele mai multe ori pe jos pentru a ajunge în județul Bihor, unde se află cel mai apropiat magazin de ei. Asta pentru că deși se află în județul Sălaj, spre Marca Hută cel mai bun drum este prin județul Bihor.
În sat există și o biserică romano-catolică. Acolo a fost cândva școală, însă pentru că satul s-a depopulat, sătenii au transformat-o în lăcaș de cult. Conform datelor oficiale Marca Hută este situată la 501 metri altitudine, iar la ultimul recensământ mai erau 21 de locuitori. Cea mai bună perioadă din an pentru a ajunge la Marca Hută este vara, atunci când poți să te deplasezi și cu o mașină care nu este de teren. În restul timpului, fără o mașină de teren bine pusă la punct, rămâi blocat pe drumul spectaculos prin pădure.
3. În pustietate, la Ion a Vântului din Văleni
La Ion a Vântului poți ajunge doar cu mașini de teren 4×4. Și e greu și cu ele. Asta deoarece bătrânul în vârstă de 86 de ani trăiește singur, izolat, într-o casă în mijlocul pustietății. Pe buletinul lui Ion scrie „Văleni, comuna Cristolț”. În realitate trăiește undeva unde trece picior de om din Paști în Crăciun. Drumul până la el este însă anevoios, dar spectaculos. La Ion a Vântului poți ajunge prin satul Văleni, urmând apoi drumurile forestiere din pădurile de foioase. Apoi ajungi pe un vârf de deal, unde dacă e senin vezi până în zare, departe, la Bobâlna. Drumul de pământ continuă până în dreptul casei sale, singura din zonă.
Doar turmele de oi mai străbat astfel de dealuri și drumuri greu accesibile. De la Ion a Vântului, tot înainte ajungi în comuna Zalha, iar dacă mergi la vale în jos dai în Valea Loznei, ambele sate fiind la zeci de kilometri depărtare de agitația reședinței de județ.
4. Măleni, comuna Ileanda
Măleni este satul unde astăzi mai trăiesc doar patru suflete. Al cincilea s-a stins în 2020. Marcel Butican trăiește aici alături de prietena sa și cele două fetițe ale lor. Măleni este singurul sat locuit din județ rămas fără electricitate. Totuși, oamenii sunt ospitalieri cu străinii, iar dacă vrei să afli povestea satului, Marcel Butican îți va face un scurt tur printre ruinele caselor în care odinioară trăiau zeci de persoane.
Biserica de lemn din satul Măleni este cea mai izolată unitate de cult din județul Sălaj. Situată printre păduri, pe dealurile de la granița Sălajului cu Maramureșul, micuța biserică este o bijuterie arhitecturală, prea puțin cunoscută. Pentru a ajunge în sat ai nevoie de o mașină de teren, sau de mult chef pentru o drumeție pe jos. Asta deoarece pentru a putea admira micuța construcție din inima pustietății trebuie să străbați câțiva kilometri de la drumul principal din Ileanda către satul Măleni. Drumul este de pământ, dacă plouă este impracticabil, dar trece și printr-o vale.
5. Stoboru, comuna Cuzăplac
11 locuitori, atât mai existau pe acest tărâm de la capăt de Sălaj în 2011, când a avut loc ultimul Recensământ al populației. Numărul lor este mult mai mic însă în realitate, acum, la 11 ani diferență. În satul Stoboru mai există lumină la doar două-trei case, în rest, în curtea clădirilor abandonate poți vedea animale sălbatice. Aproape la fiecare casă abandonată în curte, câte o căprioară, chiar mai multe, caută de mâncare.
Sunt și numeroase vulpi, iar peisajul din sat este unul care arată cât de mult s-a sălbăticit locul. Satul este situat aproape de granița județului Sălaj cu Clujul, imediat după ce treci de Ruginoasa. În sat există o exploatare de turbă cu un conținut ridicat de sulf – 7,15%. Pământul de aici este considerat și el nămol terapeutic. În sat mai stau în picioare doar câteva case și biserica din centrul așezării rurale. În rest, case dărăpănate și multe căprioare care au coborât din pădure în curțile caselor abandonate pentru a găsi mâncare.
6. Vălișoara, comuna Letca
Cunoscut pe vremuri drept „Valea Rea”, satul Vălișoara din comuna Letca este unul dintre cele mai spectaculoase din județul Sălaj. 32 de suflete mai trăiesc aici, conform ultimului recensământ. Asta pe hârtie. Pentru că în realitate mai sunt doar 18 suflete. Peisajul din sat este însă unul spectaculos. Satul este flancat la Nord-Est de o stâncă golasă, pe care dacă urci, ți se va deschide o adevărată priveliște, putând vedea dacă e senin până departe, spre Jibou, dar și Someșul. Drumul până în Vălișoara nu e accesibil iarna decât pentru cei cu mașini de teren, însă spectacolul naturii este unul desăvârșit. Situat la peste 600 de metri altitudine, satul și-a păstrat partea arhaică, cu răstigniri pe drum și o biserică încântătoare ce te face să te simți mai aproape de Divinitate.
Satul Vălișoara a fost atestat documentar în anul 1603, apoi mai apare în documentele de la 1733, 1750, iar din 1854 apare sub denumirea de Valea Rea. Și-a schimbat denumirea în timpul regimului comunist, în 1964.
7.Măgura, comuna Poiana Blenchii
Un sat cu peisaje spectaculoase care începe să renască din propria cenușă, asta deoarece administrația locală din Poiana Blenchii s-a ocupat de asfaltarea drumului până sus, în sat. Numeroși orășeni în special din Dej și Cluj-Napoca au început să-și cumpere teren aici și s-au gândit să ridice case de vacanță. La ora actuală, oficial, în sat mai sunt doi săteni, însă, în realitate, numărul acestora, în mod surprinzător, începe să crească.
Biserica de lemn din localtiate datează din anul 1707.
8. Cubleșu, comuna Cuzăplac
În capătul județului, pe granița spre Cluj, timpul parcă s-a oprit în loc. Un peisaj dramatic, desprins parcă din filme, ți se deschide în față atunci când ajungi la Cubleșu, ultimul sat din județ spre Cluj, undeva, pe un drum prea puțin circulat. Încă de când intri în sat te întâmpină o atmosferă dezolantă. Înainte de intrarea oficială în sat, poți vedea o clădire de mari dimensiuni pusă la pământ de vremea nemiloasă și de timpul care s-a abătut asupra sa. Apoi, pe un stâlp de electricitate stă o tăbliță pe care apare numele satului – CUBLEȘU – alături de drapelul României și al Uniunii Europene. Cele două, tăblița și stâlpul de electricitate funcțional, sunt singurele semne că totuși, mai există suflete care își duc traiul în acest sat.
Apoi, după câțiva pași, atât pe stânga, cât și pe dreapta, de-a lungul drumului stau numeroase case abandonate. Timpul parcă este oprit în loc. Mașinile celor care cândva au locuit aici sunt neclintite, unele acoperite de vegetație. Antenele pentru programele TV sunt și ele bine ancorate în pereții caselor care stau să cadă. Peisajul te întoarce în timp, pentru că multe din construcții datează de zeci sau poate chiar sute de ani. Satul are și o încărcătură istorică, pe care cei câțiva locuitori o știu prea bine, fiind povestea unui sat glorios, dar care stă să dispară. De altfel, la ultimul recensământ, din 2011, în sat mai existau doar 23 de locuitori. Nu știm însă exact numărul celor care au reușit să mai treacă și în acest nou deceniu și să răspundă „prezent” la noua strigare de la recensământ.
9. Bărsăuța, comuna Ileanda
Deși se află în comuna sălăjeană Ileanda, pentru a ajunge în sat poți urma singurul drum practicabil care trece prin comunele Gâlgău, Poiana Blenchii și prin satul din județul Maramureș, Baba. Din cauza drumului de acces spre Bărsăuța și a condițiilor de trai satul s-a depopulat. Astăzi mai trăiesc câteva suflete, printre care familia Nan, o gazdă ospitalieră care te va pune la masă, îți va povesti istoria satului – care cândva era în topul celor mai dezvoltate din județ și te va cinsti cu bucate din zonă.
Peisajul de aici este și el spectaculos, iar noi spunem de fiecare dată când ajungem aici că s-a meritat osteneala drumului lung. În sat poți admira biserica veche din lemn.
10. Periceiu Mic
La mai puțin de 30 de kilometri de Zalău se află unul dintre cele mai moderne cătune din Sălaj – Periceiu Mic. Datorită investițiilor realziate de Primăria Pericei, cele 11 suflete care au mai rămas în sat se bucură de străzi asfaltate și de alte condiții optime de trai. Periceiu Mic este un cătun situat la aproximativ 5 kilometri distanță de centrul comunal Pericei. Astăzi în localitate mai sunt doar 11 locuitori, majoritatea îmbătrâniți. Totuși, accesul se face foarte ușor, pe un drum asfaltat în totalitate, care leagă satul Pericei de acest cătun și de zona agricolă.
În Periceiu Mic se află numeroase case tradiționale, majoritatea însă fiind pustiite. Doar la două-trei case mai vezi activitate în curte sau puțină agitație.
Din istoria locului aflăm că până în anii 1960 cătunul se numea Făgădău-Han. Acesta era situat pe „Drumul Sării”, o rută de improtanță națională pentru comerțul secolelor trecute, dar și la intersecția a două drumuri regionale.
Vizitează Sălajul – un județ cu locuri și oameni de poveste!
Citește și:
–> Dacă ești din Sălaj trebuie să ajungi aici o dată în viață. 8 sate uimitoare, mai puțin umblate
–> Dacă ești din Sălaj trebuie sa faci asta o dată in viața: 7 lucruri inedite pe care să le încerci