FOTOREPORTAJ. Am intrat în unul din cele mai mari cartiere de rromi din Sălaj – ce fac și cum trăiesc cele peste o sută de suflete

Aproximativ o sută de suflete mai trăiesc astăzi în cartierul de rromi din satul Fildu de Sus. Majoritatea sunt oameni harnici, care își duc existența de pe o zi pe alta, reușind să vândă ceea ce produc. Trăiesc însă după regulile lor nescris din urmă cu ani și ani. Cei mai înstăriți, care au făcut ceva bani s-au mutat peste vale, la drumul principal, dar restul au rămas dincolo de vale, în unul din cele mai mari cartiere de rromi din Sălaj.

Ghidul nostru printre aceștia a fost Marius Parno, un reprezentant de seamă al culturii rromilor din Sălaj, doctorand în sociologie. Marius ne-a explicat că rromi au o cultură diferită de a noastră, însă trebuie înțeleși. Acesta ne-a explicat că mai trebuie să treacă câteva generații pentru ca rromi să uite tot trecutul lor și să poată fi integrați. Sunt semne bune de integrare a acestora în societate, dar mai e mult de muncă , pe care o pot face doar alături de autorități. Sunt numeroase exemple însă pozitive care demosntrează că atunci când îți dorești, se poate!

„Romii sunt învățați să trăiască astăzi. La ei există trei zile – azi, mâine și poimâine. Ziua a patra nu mai există. Asta se datorează istoriei acestei comunități asuprită în trecut. Inclusiv rromi care lucrează astăzi undeva, așteaptă plata tot astăzi, pentru că din cauza istoriei lor, fiind foarte asupriți, nu știu gestiona resurse și să fie meticuloși cu resursele pe care le dobândesc. Totuși, observăm o schimbare în bine a multor comunități din Sălaj”, ne-a explicat Marius Parno.

Și rromi din Fildu de Mijloc trăiesc după regula pe care ne-o spune Marius. Totuși, mulți au reușit să evolueze, pentru că au muncit. Acum în cartier sunt mult mai puțini rromi ca odinioară, asta pentru că foarte mulți sunt plecați la muncă peste hotare.

La prima casă din cartier, imediat după ce treci podul peste vale, locuiește familia Lingurar. Mihai are 61 de ani și este unul dintre stâlpii familiei. Face linguri de lemn, de unde le vine și numele. A învățat meseria de la părinți, care și ei la rândul lor au învățat meseria de la strămoșii lor.

Lucrează manual fiecare lingură de lemn, indiferent de dimensiuni, iar apoi o vinde. Are comenzi, dar mai merge și la Huedin cu ele. Procesul de realizare al acestora este destul de greoi și ai nevoie de multă îndemânare. Acum Mihai vrea să îi învețe meserie și pe copiii acestuia, pentru că au înțeles că doar muncind pot răzbi în viață, chiar și greoaie.

Alte familii din cartierul de rromi fac, tot manual, măturoaie. Au sute de măturoaie împletite din nuiele pe care le vând la Huedin și pe satele din zonă. Câștigă un ban cinstit pentru a putea trăi astăzi, așa cum ne spunea Marius Parno.

„Ce o fi mâine, mai vedem noi atunci”, spun aceștia.

Sunt mulți care merg și după hiribe. Fiind la câțiva pași de zona montană din apropierea Huedinului, aceștia mai merg la pădure pentru a culege hiribi și alte fructe de pădure din care mai câștigă un ban.

Majoritatea caselor în care locuiesc sunt din chirpici sau cărămizi realizate manual, dar sunt viu colorate și întreținute, așa cum știu ei, după regulile lor. Care au mai reușit să pună un ban peste altu s-au apucat să se modernizeze și să își construiască câte o cameră din bolțari.

Au apă trasă în cartier, iar acum le mai trebuie drumuri puse puțin mai bine la punct. Asta pentru că majoritatea și-au cumpărat mașini din puținul pe care îl câștigă și au încercat să renunțe la căruța trasă cu cai în favoarea mașinilor care le sunt mult mai utile pentru a putea merge la piață cu ceea ce produc.

Fiecare familie din comunitate are copii.

„Ei nu concep avortul. Copiii trebuie crescuți pentru că atunci când vor fi mari să învețe meseria părinților și să se bazeze pe ei”, după cum ne spune Marius Parno.

Surprinzător, majoritatea copiilor merg la școală și încearcă să învețe carte. Cu școala online e puțin mai greu, dar fac ce pot, pentru că e bine să știi scrie și citit. De remarcat este faptul că dintre acești copii s-au ridicat câțiva care au reușit să performeze în ceea ce înseamnă educație. Inclusiv Marius Parno este un model de rrom care a răzbit în viață datorită educației.

Rromi din Fildu de Sus sunt mulțumiți cu ceea ce au. Fostul primar le-a realizat un pod de acces peste vale, astfel încât pot merge cu mașina în cartier. Au și apă trasă în comunitate. Cu siguranță și-ar dori mult mai multe, însă se mulțumesc și cu puținul pe care îl au pentru că e al lor.