Bătrânul din Zalău și câinele său care trăiesc în stradă de zeci de ani au primit o CASĂ de la oamenii cu suflet mare (VIDEO)

Zoltan sau Zoli, așa cum îi spun „colegii de cameră”, cei cu care împărțea străzile din Zalău, dormind sub cerul liber, este un om al străzii care trăiește din 1970  pe unde apucă, alături de câinii pe care îi are.

Acum îl are pe „Ciobi”, copilul fostului său câine. Alături de Ciobi a trăit zece ani pe străzile Zalăului, unde a putut și el să mai pună capul și să își astâmpere frigul din oase.

Zoli și-a dorit de mult un acoperiș și un pat moale și cald, iar visul său a devenit astăzi, 6 februarie, realitate.

Oamenii cu suflet mare din Sălaj au pus mână de la mână, au strâns bani și au reușit să cumpere o rulotă cu o mică cameră și o bucătărie. Suficientă cât Zoltan să poată trăi alături de câinele său.

Cadoul a fost primit cu lacrimi în ochi de fericire, atât de către Zoltan, cât și de către Ciobi, câinele care s-a bucurat ca un copil mic că are unde să se întindă și să se usuce, pentru că era umed, după ce toată ziua a plouat.

Zoltan iubește câinii de când se știe. S-a născut în 1953 și ne povestește că de zeci de ani locuiește tot pe stradă. Asta pentru că soarta a fost crudă cu el. Cei trei frați pe care îi avea i-au murit, iar casa a rămas la alte rudenii.

Astfel, omul și-a luat o sacoșă în brațe și a pornit pe drumul său, fără să știe unde duce. A muncit cu ziua, a mai colectat fier vechi pe care l-a vândut, a pus tot ce are în sacoșă și a pornit iar la drum. Așa l-am întâlnit și astăzi, cu o pungă în mână unde își ținea „averea” pe care o are – mâncarea pe care o împarte cu câinele său.

Rulota lui a ajuns la Zalău de trei zile, însă Zoltan nu a fost de găsit, astfel că astăzi s-a apelat la sprijinul celor de la Poliția Locală Zalău. Agenții l-au oferit necondiționat, iar după o oră de căutare l-au aflat pe bătrân pe o stradă din zona centrală.

Bărbatul nu a stat pe gânduri. Și-a luat câinele în brațe, a urcat în mașina unui om cu suflet mare și a pornit la drum, visând la noua sa casă, la patul moale și cald, la cămăruța pe care o va putea împărți alături de cățelul său. Fericirea i se putea citi în privire, odată ajuns la noua sa casă.

Pe lângă casa nouă, Zoltan a primit și haine, pături și mâncare atât pentru el, cât și pentru câine.

Bătrânul are acum o singură temere, să nu îi dispară câinele la care ține foarte mult, pentru că „hingerii au pus ochii de mult pe el”,