Tribunalul Sălaj explică decizia prin care un pompier din Nușfalău a fost dat afară după ce a distribuit 10 clipuri video pro-Călin Georgescu pe Facebook

După ce, atât noi, cât și presa națională, a relatat despre cazul subofițerului de la ISU Sălaj trecut în rezervă în urma distribuirii unor materiale politice pe Facebook, am solicitat informații Tribunalului Sălaj, conform Ghidului CSM privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media pentru a clarifica starea de fapt.  Este vorba despre un fost subofițer operativ principal de la Punctul nr. 2 de intervenție Nușfalău, din cadrul Secției de Pompieri Șimleu Silvaniei, care a contestat în instanță ordinul prin care a fost trecut în rezervă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Porolissum” Sălaj. Tribunalul Sălaj a respins la finalul lunii iulie a acestui an cererea pompierului.

Prin Ordinul Inspectorului-șef nr. 171/25/I-SJ din 17 ianuarie 2025, ISU Sălaj a dispus trecerea acestuia în rezervă, reținând încălcarea art. 28 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.  Potrivit hotărârii Tribunalului Sălaj, fapta reținută în sarcina militarului a constat în postarea sau redistribuirea, pe pagina sa personală de Facebook, a 10 materiale video cu caracter politic, în perioada 21 noiembrie – 5 decembrie 2024, adică înainte de primul tur al scrutinului prezidențial care a avut loc pe data de 24 noiembrie 2024 și până la al doilea tur care trebuia să fie organizat pe 8 decembrie 2024.

Materialele îi vizau pe cei doi candidați care au ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024. Instanța a analizat nu doar existența materialelor, ci și conținutul acestora, modul în care au fost distribuite și perioada în care au apărut pe pagina de Facebook. În contestația depusă la Tribunalul Sălaj, fostul militar a susținut că pe pagina sa au fost redistribuite câteva clipuri video, însă pagina de Facebook era gestionată de soția sa, care avea acces. El a mai arătat că, în cei peste 18 ani de când era cadru militar, respectiv din 1 septembrie 2006, nu fusese sancționat disciplinar niciodată. În opinia sa, aceste circumstanțe, precum și lipsa intenției de a face politică sau propagandă, făceau ca trecerea în rezervă să fie o sancțiune neîntemeiată.

Judecătorii au arătat că, în timpul cercetării disciplinare, militarul recunoscuse că el a săvârșit faptele care făceau obiectul verificării. Mai mult, la ședința Consiliului de onoare din 15 ianuarie 2025, acesta a declarat că își menține declarația dată în nota explicativă din 9 decembrie 2024. Instanța a mai constatat că nu au fost prezentate probe care să susțină afirmația făcută ulterior în instanță, potrivit căreia soția ar fi administrat pagina de Facebook. Un element important reținut de Tribunalul Sălaj este că militarul fusese instruit, pe bază de semnătură, în data de 20 noiembrie 2024, cu privire la o instrucțiune a ministrului afacerilor interne prin care erau reiterate obligațiile ce decurg din statutul cadrelor militare.

Cu toate acestea, după această dată, pe contul său au fost redistribuite cele 10 materiale cu caracter politic. Procedura disciplinară a fost declanșată la 6 decembrie 2024, prin Ordinul Inspectorului-șef nr. 25/24/I-SJ. În aceeași zi, militarului i-a fost comunicată, pe bază de semnătură, declanșarea cercetării disciplinare. Trei zile mai târziu, pe 9 decembrie, acesta a dat nota explicativă în fața comisiei.

La 16 decembrie 2024, comisia a întocmit Raportul de cercetare disciplinară prealabilă și a propus trimiterea militarului în fața Consiliului de onoare. Prin Ordinul Inspectorului-șef  din 17 decembrie 2024, acesta a fost trimis în fața Consiliului de onoare. Dosarul cercetării i-a fost adus la cunoștință la 8 ianuarie 2025, iar ședința Consiliului de onoare a avut loc la 15 ianuarie.

În 16 ianuarie 2025, Consiliul de onoare a propus sancțiunea prevăzută de lege – trecerea în rezervă –, iar în ziua următoare Inspectorul-șef a emis ordinul prin care sancțiunea a fost aplicată.

Instanța a analizat conținutul materialelor și a constatat că acestea aveau un caracter diferit față de cei doi candidați. Potrivit motivării, materialele care o vizau pe candidata (n.r. – Elena Lasconi ) aveau un caracter depreciativ, critic și dezaprobator, în timp ce alte materiale aveau mesaje apreciative la adresa candidatului (n.r. – Călin Georgescu). În aprecierea instanței, ansamblul materialelor urmărea prezentarea acestuia într-o lumină favorabilă. Tribunalul Sălaj a pus accent și pe numărul materialelor și pe perioada în care acestea au fost distribuite.

Instanța arată că cele 10 materiale video cu caracter politic, distribuite în intervalul 21 noiembrie – 5 decembrie 2024, reprezintă împrejurări care permit identificarea scopului urmărit.

Potrivit documentelor, scopul a fost influențarea opiniei publice în exercitarea dreptului la vot în favoarea candidatului prezentat într-o lumină favorabilă, inclusiv prin contrapondere cu mesajele denigratoare la adresa celuilalt candidat.

Tribunalul a concluzionat astfel că era îndeplinită condiția ca răspândirea materialelor să aibă caracter partizan. Un aspect important al motivării este că instanța a precizat că articolul 28 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 prevede trei variante de încălcare a interdicției. Militarilor activi le este interzis să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau să desfășoare alte activități în favoarea unei formațiuni politice ori a unui candidat independent pentru funcții publice. În cazul analizat, instanța a arătat că ordinul de sancționare s-a bazat pe cea de-a treia variantă, respectiv desfășurarea de activități în favoarea unui candidat independent.

Tribunalul a considerat relevant conținutul explicit politic al materialelor, caracterul repetat al postărilor, perioada în care acestea au fost distribuite și faptul că au fost publicate în spațiul public. În opinia instanței, toate aceste elemente au creat premisele influențării opiniei publice în favoarea candidatului respectiv. Fostul militar a contestat și severitatea sancțiunii, invocând inclusiv faptul că nu mai fusese sancționat disciplinar în cei peste 18 ani de activitate.

Tribunalul a respins argumentul, arătând că, în cazul încălcării interdicției prevăzute de art. 28 din Legea nr. 80/1995, legea prevede în mod expres trecerea în rezervă.

Potrivit art. 88 din aceeași lege, cadrele militare în activitate pentru care Consiliile de onoare stabilesc încălcarea prevederilor art. 28 și art. 30 alin. 2 se trec în rezervă sau direct în retragere.

Instanța a arătat că nu poate înlocui sancțiunea prevăzută de lege cu una mai puțin severă, iar faptul că militarul nu mai avusese alte sancțiuni disciplinare nu schimbă această concluzie. În final, Tribunalul Sălaj a respins ca nefondată acțiunea fostului subofițer împotriva ISU „Porolissum”. Acesta solicitase anularea ordinului de trecere în rezervă, reîncadrarea pe funcția deținută anterior și plata salariilor și a celorlalte drepturi aferente perioadei în care nu a mai fost activ.

Hotărârea nr. 694/2026 a fost pronunțată la 23 iulie 2026 și nu este definitivă fiind atacată.