Procurorul-șef DIICOT Sălaj se opune dezincriminării consumului propriu de droguri: „va crește semnificativ atât consumul, cât și traficul”

Dan Bubuiug, procurorul-șef al DIICOT Sălaj, consideră că dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu ar putea duce la creșterea consumului și a traficului de droguri în România. Într-un punct de vedere personal privind proiectul de lege aflat în dezbatere publică, magistratul avertizează că o asemenea modificare ar putea îngreuna anchetele împotriva traficanților și ar favoriza apariția unor noi forme de distribuire și producere a substanțelor interzise. Dezbaterea privind modificarea legislației în domeniul drogurilor readuce în atenție una dintre cele mai controversate teme: deținerea de substanțe interzise pentru consum propriu și modul în care statul ar trebui să intervină pentru a preveni consumul și a combate traficul.

Proiectul legislativ aflat în dezbatere publică propune dezincriminarea faptelor prevăzute de articolul 4 din Legea nr. 143/2000, care vizează operațiuni precum cultivarea, producerea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu, fără drept. Susținătorii unei asemenea modificări invocă, potrivit lui Dan Bubuiug, posibilitatea reducerii consumului și eficientizării anchetelor privind traficul de droguri. Procurorul-șef al DIICOT Sălaj contestă însă aceste argumente și consideră că efectele ar putea fi exact cele opuse.

Unul dintre argumentele invocate frecvent în favoarea dezincriminării este că persoanele dependente ar trebui să poată solicita ajutor și tratament fără teama unei sancțiuni penale. Dan Bubuiug face însă o distincție între consumul de droguri și faptele incriminate de legislația actuală. Potrivit acestuia, simplul fapt că o persoană este consumatoare nu atrage automat răspunderea penală pentru infracțiunea prevăzută de articolul 4. Pentru existența acesteia trebuie să fie constatate acțiunile prevăzute de lege, în condițiile stabilite de legislația penală.

Magistratul subliniază că persoanele care se confruntă cu dependența pot cere ajutor și se pot adresa serviciilor de specialitate fără ca simpla solicitare a sprijinului să constituie o infracțiune. În opinia sa, incriminarea deținerii pentru consum propriu are și un rol preventiv, prin descurajarea persoanelor care ar putea fi tentate să înceapă să consume droguri.

Procurorul consideră că eliminarea sancțiunii penale ar putea diminua efectul descurajator al legii, în special în rândul tinerilor care, în prezent, evită consumul tocmai din cauza consecințelor juridice.

Un alt argument central al punctului său de vedere privește legătura dintre consumatorii de droguri și persoanele care le distribuie. Dan Bubuiug susține că anchetele privind deținerea pentru consum propriu pot contribui, în anumite situații, la identificarea celor care furnizează drogurile. În opinia sa, contactul direct al organelor judiciare cu persoanele care dețin substanțe interzise poate furniza informații relevante pentru descoperirea rețelelor de distribuție.

Procurorul atrage atenția că traficul de droguri nu se limitează la transporturi mari sau la rețele care operează la scară extinsă. Acesta poate include și vânzarea ori oferirea repetată a unor cantități mici către consumatori.

De asemenea, potrivit magistratului, un consumator care distribuie droguri altor persoane poate ajunge să răspundă penal și pentru trafic, în funcție de faptele concrete. Unele persoane pot ajunge să distribuie substanțe inclusiv pentru a-și asigura propriul consum.

În acest context, Dan Bubuiug apreciază că eliminarea infracțiunii prevăzute de articolul 4 ar putea îngreuna investigarea anumitor cazuri de trafic, prin reducerea ocaziilor în care anchetatorii intră în contact cu persoane care pot furniza informații despre distribuitori.

Procurorul-șef al DIICOT Sălaj consideră că dezincriminarea ar putea avea consecințe care depășesc sfera infracțiunilor legate direct de droguri. În opinia sa, creșterea consumului ar putea fi însoțită de o creștere a altor fapte penale, de la infracțiuni de violență și furturi până la infracțiuni rutiere comise de persoane aflate sub influența substanțelor interzise. Magistratul menționează, între exemple, omorul, lovirile sau alte violențe, tâlhăriile, violurile, infracțiunile patrimoniale și faptele de ucidere din culpă ori vătămare corporală din culpă.

Aceste evoluții reprezintă însă riscuri anticipate de procuror în cadrul argumentației sale, nu efecte demonstrate ale proiectului legislativ.

Dan Bubuiug atrage atenția și asupra faptului că articolul 4 din Legea nr. 143/2000 nu se referă exclusiv la cumpărarea sau deținerea drogurilor pentru consum propriu. Textul include și activități precum cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea și transformarea substanțelor pentru uz propriu, fără drept.

În opinia sa, dezincriminarea acestor activități ar putea crea dificultăți suplimentare în delimitarea producției destinate consumului personal de activitățile care ascund, în realitate, forme de trafic. În punctul său de vedere, procurorul mai susține că infracțiunea de deținere pentru consum propriu este una cu un regim sancționator mai redus decât infracțiunile de trafic, iar soluția într-un dosar depinde de împrejurările concrete ale faptei.

Dan Bubuiug invocă posibilitatea renunțării la urmărirea penală în anumite cauze, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, pentru a argumenta că legislația actuală nu conduce automat la trimiterea în judecată și condamnarea tuturor persoanelor depistate cu droguri pentru consum propriu.

În viziunea sa, reacția autorităților trebuie să țină cont de gravitatea concretă a faptelor, de circumstanțele în care acestea au fost comise și de eventualele infracțiuni asociate.

Deși se opune dezincriminării propuse, Dan Bubuiug subliniază că lupta împotriva consumului și traficului de droguri nu poate fi dusă exclusiv prin instrumente judiciare.

Procurorul consideră că familia, școala, biserica, instituțiile publice cu atribuții în protecția copiilor și tinerilor și organizațiile neguvernamentale trebuie să contribuie la prevenirea consumului prin acțiuni susținute de educare și informare.

Acesta atrage atenția și asupra consecințelor pe care infracțiunile legate de droguri le pot avea asupra vieții tinerilor: afectarea sănătății, pierderea unor oportunități profesionale, probleme în familie și, în cazul faptelor grave, condamnări la închisoare.

Un alt aspect evidențiat de magistrat este riscul asociat consumului de droguri în cazul persoanelor care desfășoară activități profesionale cu un grad ridicat de responsabilitate, în care siguranța altor oameni depinde de capacitatea lor de a-și îndeplini atribuțiile.

În concluzie, Dan Bubuiug apreciază că dezincriminarea deținerii și a altor operațiuni cu droguri destinate consumului propriu nu ar reprezenta o soluție eficientă pentru reducerea consumului și a traficului în România.

Argumentele sale se bazează pe rolul preventiv al sancțiunii penale, pe legătura dintre consumatori și distribuitori și pe riscurile pe care le-ar putea genera eliminarea actualei incriminări.

Magistratul precizează că poziția exprimată reprezintă punctul său de vedere personal asupra soluției legislative propuse, în contextul dezbaterii publice privind modificarea Legii nr. 143/2000.

Efectele unei eventuale dezincriminări asupra consumului, traficului și activității organelor judiciare rămân o temă de dezbatere legislativă, care necesită evaluarea argumentelor și a dovezilor relevante înainte de adoptarea unei decizii.