Dinu Iancu-Sălăjanu ar fi putut să rămână în funcție?! Cât de grave sunt acuzațiile: „se pot combate”

Pentru a relata obiectiv, din toate punctele de vedere, cele mai noi și importante subiecte ale anului din județul Sălaj, și anume, perchezițiile DNA la Consiliul Județean Sălaj, cât și acasă la președintele Dinu Iancu-Sălăjanu am decis să discutăm și să consultăm mai mulți avocați specializați în drept penal și administrativ, cât și surse judiciare, pentru a avea un tablou complet al evenimentelor maraton din ultimele două zile – 22 și 23 aprilie.

Procurorii DNA au ieșit astăzi public cu acuzele împotriva lui Dinu Iancu-Sălăjanu. Acesta este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu. În zilele de 20 septembrie 2024 și 2 iulie 2025, inculpatul Dinu Iancu-Sălăjanu, în calitatea sa, ar fi emis două dispoziții prin care ar fi completat comisia de evaluare a ofertelor cu patru experți, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii pentru elaborarea documentației tehnice aferente realizării unor lucrări de drum expres. Cei patru experți ar fi fost cooptați în comisia de evaluare a ofertelor, deși s-ar fi aflat în conflict de interese, în sensul că ar fi fost interpuși ai uneia dintre societățile ofertante, împrejurare de natură să afecteze corectitudinea procedurii de atribuire.

Este vorba de situația privind drumul expres Jibou – Românași. În cadrul aceluiași dosar au mai fost vizați doi angajați ai Consiliului Județean Sălaj care au luat mită – 5.000 de euro și foloase materiale. Dinu Iancu-Sălăjanu nu este acuzat de luare de mită. Totuși, președintele Consiliului Județean Sălaj a stat ore în șir atât acasă, cât și la instituție cu anchetatorii.

Dinu Iancu-Sălăjanu nu mai este începând de astăzi, 23 aprilie, în exercitarea funcției la Consiliul Județean Sălaj. Acesta nu poate exercita funcția în cele 60 de zile cât durează controlul judiciar impus de procurori. Poate totuși să revină repede în funcție, chiar în câteva zile, asta dacă va contesta decizia DNA, iar magistrații îi vor da câștig de cauză.

Majoritatea avocaților contactați pe acest subiect au răspuns pozitiv și au susținut că faptele prezentate de DNA în ceea ce îl privește pe Dinu Iancu-Sălăjanu nu sunt atât de grave pe cât ale celorlalți bugetari din instituție. De altfel, faptele pot fi combătute cu o apărare bună și cu probe solide, iar Dinu Iancu-Sălăjanu poate ajunge până în situația în care să fie achitat de instanță. Acesta beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție.

La nivel politic, PNL Sălaj poate pierde capital de imagine, însă Dinu Iancu-Sălăjanu poate compensa acest aspect dacă va contesta decizia DNA și apoi va avea câștig de cauză. De altfel, cei din spațiul juridic au concluzionat după comunicatul DNA faptul că directoarea Ghilea putea lua mită și fără faptele lui Dinu, pentru că atribuțiile ei îi permiteau să influențeze  în mod direct.

Faptele imputate lui Dinu Iancu-Sălăjanu nu condiționează direct luarea de mită, dar pot contura contextul în care anumite firme au fost avantajate și au avut interes să ofere foloase necuvenite, ne spun avocații consultați.

În literatura de specialitate se prevede că infracţiunea de abuz în serviciu – acuzația care îl vizează pe Dinu Iancu-Sălăjanu – a devenit una dintre cele mai mari provocări ale dreptului penal român, nu doar prin numărul mare de cauze ce au ca obiect această infracţiune, cât şi prin conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni, care cuprinde un număr nedeterminat de norme completatoare.

Potrivit legislației penale, abuzul în serviciu reprezintă fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor sale, fie nu îndeplinește un act, fie îl îndeplinește în mod defectuos, iar prin aceasta provoacă o pagubă sau aduce atingere drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.

Această infracțiune este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, precum și cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.