Decizia Înaltei Curți este DEFINITIVĂ: liderul PNL Sălaj, Vasile Bulgărean, colaborator al Securității

Pe data de 7 februarie, Înalta Curte de Justiție și Casație din România s-a pronunțat definitiv în dosarul dintre Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Vasile Bulgărean, lider PNL Zalău, candidat al liberalilor în 2020 la funcția de consilier local și inspector școlar general al ISJ Sălaj, în funcție.

Vasile Bulgărean a pierdut procesul, iar decizia definitivă este că liderul PNL Sălaj a fost colaborator al Securității. Dosarul datează din 21 decembrie 2021, atunci când cei de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității au descoeprit că în anul 1987, Vasile Bulgărean a fost recrutat de Securitate.

Decizia Înaltei Curți a stârnit și un val de reacții din partea primarilor PNL Sălaj, care așteaptă explicații concrete de la Dinu Iancu Sălăjanu despre colegul lor de partid. Și în rândul PSD se dorește o reacție fermă pe acest subiect.

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul Bulgărean Gheorghe Vasile. Constată că pârâtul Bulgărean Gheorghe Vasile a fost colaborator al Securităţii. Definitivă. Pronunţată astăzi, 7 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, se arată pe portalul Înaltei Curți.

Amintim că în acțiunea depusă la instanță pe 21 decembrie 2021, CNSAS susține că Bulgărean a fost recrutat de Securitate în 1987, când a semnat angajament și a primit numele conspirativ ”Vali”. Scopul recrutării: supravegherea colegilor de an și a ”mediului studențesc din căminul Grozăvești” din București, la acel moment Bulgărean fiind student în Capitală, la Facultatea de Matematică. După absolvirea facultății și repartizarea ca profesor într-o comună din Bihor, el a fost preluat de Securitatea din acest județ, tot ca informator.

CNSAS a depus mai multe dovezi despre care declară că ar contura faptul că ”pârâtul a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa realităților social-politice din țara noastră sub regimul comunist, informații ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituția Românei din 1965, art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice)”.

În acțiune, CNSAS transcrie fragmente din mai multe note informative semnate de ”Vali” în 1987 și 1988, victimă fiind B.B.E., un coleg maghiar asupra căruia existau suspiciuni de ”manifestări naționalist-iredentiste”. Astfel, conform informațiilor furnizate de ”Vali ”Bulgărean, B.B.E. ”a povestit că a fost deseori în Ungaria și că acolo comparativ cu România există un nivel de trai mult mai ridicat, că metroul construit în România este mult sub nivelul celui din Budapesta, că produsele ungurești sunt de o calitate superioară celor românești, precum și alte aspecte laudative la adresa Ungariei diminuând realizările economice ale țării noastre.”

”Vali” a mai transmis că B.B.E. intenționează să se stabilească peste hotare, iar în martie 1988 a relatat că acesta a spus că în Ungaria ”în general viața este mai liberă decât la noi și dădea exemplu că ungurii pot cumpăra dispozitive pt. televizoare prin care pot să prindă programele de televiziune prin sateliți (…)”.

Tot în 1988, ”Vali” l-a chestionat pe B.B.E. asupra unui subiect arzător pentru serviciile de informații românești, reproducând, apoi, totul Securității: ”La începutul lunii aprilie 1988, în cadrul unei discuții pe care am avut-o cu colegul de grupă B.E. (…) acesta a relatat următoarele: a auzit că în Ungaria, la Budapesta, au avut loc niște demonstrații și la întrebarea mea dacă acești demonstranți au cerut și alipirea Ardealului la Ungaria, el mi-a spus că nu a auzit acest lucru. În continuare s-a discutat pe marginea cărților care apar, atât în Ungaria cât și în România și care au ca subiect originea și apartenența acestei regiuni la România sau Ungaria. B. a arătat că cărțile care apar în România și Ungaria pe această temă conțin multe minciuni și se bat cap în cap. Aceste cărți sunt scrise nu pentru popor pe care nu-l interesează acest lucru, ci pentru autoritățile din țările respective.”

CNSAS a menționat că, pe baza unor informații de genul celor relatate de Bulgărean, Securitatea avea motiv să deschidă dosare de urmărire informativă.