Cum arată cel mai SĂRAC cartier din Sălaj: locuitorii s-au săturat de toate promisiunile electorale

La granița Sălajului cu Maramureșul, paralel cu Someșul se întinde cel mai sărac cartier al județului. Aici, zilnic copiii cei mici sunt trimiși să aducă câte un lemn din pădure, astfel încât atunci când vor fi mari să știe meseria prelucrării lemnului.

Cei mai mari merg la pădure indiferent de vremea de afară. Alții merg la pescuit pe Someș. Singura lege din „Cilința” sau „În strâmtori” e legea lor, știută din moși în strămoși. Alta nu există, pentru că politicienii care astăzi ne cer votul știu de ei doar din patru în patru ani.

„Au venit aici și ne-au promis tot felu, cu hârtii, cu proiecte, dar tot fără lumină suntem”, spune unul dintre săteni.

Cartierul nu este alimentat la energie electrică, deși în fiecare campanie electorală partidele le-au promis câte un panou solar sau generator de electricitate.

Sunt zeci de suflete și trăiesc în case de chirpici, improvizate cu bârne de lemn. Trăiesc din ce pot, fiind destul de izolați de lume. Unii spun că aparțin de orașul Ulmeni, alții de comuna Năpradea.

În realitate trăiesc pe malul Someșului, acolo unde se termină asfaltul inaugurat cu mare fast de liberalul care conduce frâiele comunei Năpradea.

La ei tot timpul e mai frig, asta deoarece se simte puternic curentul de aer rece care predomină pe Someș. Trăiesc de pe azi pe mânine și în genreal se abțin de la a face prostii, asta deoarece la câțiva kilometri de ei se află o altă comunitate săracă, dar care s-a cizelat grație bisericii.

De 1 Decembrie și ei au simțit românește, iar caravana „Sălajul Faptelor Bune” a ajuns și la casele lor.