Bijuteria Sălajului: satul cu un nivel de trai ca în Occident
Puțin peste 300 de suflete mai locuiesc astăzi în satul Jebucu din comuna Almașu. Situat între localitățile Șaula din județul Cluj și localitatea sălăjeană Sfăraș, Jebucu este satul cu unul dintre cele mai ridicat nivel de trai din Sălaj.

Nu a fost tot timpul așa. Imeidat după Revoluție satul se depopula masiv și nimeni nu mai credea că oamenii de aici vor vedea luminița de la capătul tunelului. Fără școală, fără preot și cu drumuri de pământ, așa era satul care în prezent a dat noul primar al comunei Almașu.

Din fericire pentru săteni, la începutul anilor `90 aici s-a stabilit o familie care avea să slujească la biserica reformată din sat. Atunci a început și schimbarea.
Acum satul Jebucu strălucește. Oamenii de aici sunt printre cei mai fericiți sălăjeni. Au de toate, de la un orfelinat, până la o moară datorită căreia se pot gospodări singuri. Au străzi asfaltate și toate condițiile unei vieți decente.
Ba mai mult, școala este și ea în curs de reabilitare, iar drumul ce leagă satul de județul Cluj trebuie străbătut cel puțin odată în viață de orice iubitor de drumeții pentru că peisajele sunt deosebite.
Satul este și unul dintre cele mai îngrijite din Sălaj. Aici nu vezi o mizerie aruncată pe jos, ba mai mult, pe fiecare stâlp sunt montate ghivece cu flori. Sătenii au chiar și o Casă de Cultură pusă la punct de administrația locală.
Fără doar și poate, Jebucu se poate lăuda ca fiind unul din satele Sălajului în topul localităților cu cel mai înalt nivel de trai.
Datorită comunităților de romi și de români arata Jebucu așa.
Cred ca ai omis o comunitate destul de importanta, cea maghiara. Sper ca nu sunteti partizan AUR, pentru ca nu vorbesc cu AURisti.
Mars ba!
Localitatea Zsobok/j=JEBICU este parte a Kalotaszeg/Țara Călatei, localitate preponderent maghiară.Localnicii se exprimau greoi în limba română., ***,,Prima atestare documentară este din anul 1391, sub numele de Sobok[1].
Istoric și trăsături
Jebucu a avut pe teritoriul său o mănăstire benedictină încă de pe vremea năvălirii tătarilor. Capitelul unei coloane se poate vedea la intrarea în biserica actuală. În documentele din 1490 sunt referiri la biserica catolică ridicată probabil în secolul XIII și dispărută în mijlocul secolului XVII. În 1681 populația convertită în reformați a ridicat o nouă biserică. Turnul i-a fost adăugat în 1840. Cele două clopote au fost turnate în 1792 și 1803.
Orga a fost realizată în 1819, dar în urma incendiului de proporții din 1876 au rămas doar pereții. Biserica a fost refăcută în 1879 la aspectul de astăzi. În 1992 edificiul a fost restaurat, de atunci corul și tavanul este decorat cu casete noi din lemn, sculptate. Cristelnița bisericii vechi este amplasată în curtea bisericii.,, Sursa Wikipedia
Atenție la acordurile gramaticale, domnilor ziariști!: „satul cu unul dintre cele mai ridicatE nivelURI de trai…