Argumentele avocatului. Cum a scăpat Dinu Iancu-Sălăjanu de interdicția DNA pentru a ocupa funcția

Avocatul Radu Chiriță a explicat care au fost argumentele pentru care s-a solicitat ca Dinu Iancu-Sălăjanu să-și poată exercita înapoi funcția. Președintele Consiliului Județean Sălaj a câștigat ieri, 29 aprilie, în fața magistraților de la Tribunalul Sălaj, dreptul de a se reîntoarce la muncă, iar astăzi, 30 aprilie, a condus ședința ordinară a Consiliului Județean Sălaj.

Avocatul Radu Chiriță are o listă lungă de argumente pe baza cărora Dinu Iancu-Sălăjanu a scăpat de măsura interzicerii exercitării funcției. În primul rând, urmărirea penală a început în urmă cu 22 luni, încă din 10 iunie 2024 așa cum se arată din argumentele avocatului Radu Chirița în fața instanței, publicate de ClujJust.  (AICI PE LARG).

Apoi, avocatul a arătat faptul că funcția ocupată (președinte de Consiliu Județean) este una electivă, obținută prin vot direct, nu prin angajare sau numire. Spre deosebire de un job obișnuit, această funcție nu poate fi înlocuită sau compensată prin altă ocupație. Mandatul este strict personal și netransferabil – a fost dat unei persoane anume de către alegători. Orice „înlocuire” temporară ar însemna, în esență, înlocuirea voinței electoratului cu o decizie administrativă internă. Argumentul standard al procurorilor („poate face altă muncă”) este considerat inaplicabil, pentru că nu vorbim de o profesie, ci de un mandat rezultat din vot. Prin urmare, interzicerea exercitării funcției are un impact mult mai grav decât în cazul unui job obișnuit.

Apoi se arată că ancheta penală a început în iunie 2024, dar timp de aproximativ 22 de luni nu s-a considerat necesară nicio măsură preventivă. Abia în aprilie 2026 s-a pus în mișcare acțiunea penală și imediat s-a impus controlul judiciar.

Apărarea spune că nu a apărut nicio schimbare reală (probe noi, riscuri noi) care să justifice această schimbare bruscă. Se ridică întrebarea dacă nu era nevoie de măsuri 22 de luni de ce ar fi devenit ele „urgente” peste noapte. Concluzia apărării este că nu s-a schimbat nimic în plan probator ci doar stadiul procedural al dosarului.

Se susține că măsura preventivă nu urmărește un scop legitim (ex buna desfășurare a anchetei) ci produce un efect indirect suspendarea de facto din funcție a unui ales. Acest lucru ar reprezenta o folosire abuzivă a măsurilor procesuale pentru un scop diferit de cel legal.

Avocatul invocă jurisprudența CEDO spunând că astfel de practici sunt interzise nu poți folosi procedura penală pentru scopuri ascunse sau politice ori administrative. Se mai subliniază că ancheta nu este la început. Parchetul a avut aproximativ 2 ani să strângă probe. Cu toate acestea acuzațiile sunt considerate de apărare slabe sau problematice. În aceste condiții a susține că este nevoie acum de o măsură preventivă severă ar fi nejustificat disproporționat și necesar doar în aparență.