FOTO. Dezinformare, atacuri și încercarea de manipulare a alegătorilor din Zalău prin conturi false pro-Bălăjel și Florian. Vezi aici cine sunt
Pe 4 mai, zălăuanii sunt chemați să își aleagă primarul, o decizie importantă pentru viitorul orașului. Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, însă, un fenomen îngrijorător a început să capete amploare: conturile false de pe rețelele sociale care manipulează opinia publică și răspândesc informații false. Aceste conturi sunt folosite pentru a promova candidatul independent Teodor Balajel, dar și pentru a discredita rivalii săi, în special pe Florin Florian, Călin Forț sau Ionel Ciunt.

Cu o singură căutare a imaginii de profil sau a informațiilor de pe profil poți afla însă cu ușurință că acestea sunt doar instrumente de propagandă electorală – vezi printre paragrafe cine sunt aceștia. Desigur, și acesta din urmă, Florin Florian, are câțiva utilizatori falși pe rețelele sociale. Aceștia nu sunt însă la fel de agresivi ca susținătorii lui Teodor Bălăjel.

Conturile false, adesea create cu scopul de a influența opiniile alegătorilor, sunt o problemă răspândită pe rețelele sociale. Acestea pot părea la prima vedere profile de utilizatori reali, dar, de fapt, sunt operate de persoane sau grupuri cu intenții clare de manipulare. În cazul alegerilor din Zalău, se pare că aceste conturi sunt folosite pentru a sprijini candidatul Teodor Balajel, creând o imagine falsă de susținere masivă și implicare în comunitate.
Astfel de conturi sunt folosite pentru a difuza mesaje favorabile candidatului, dar și pentru a ataca adversarii politici. De cele mai multe ori, ele sunt implicate în campanii de dezinformare, răspândind știri false sau distorsionate despre contracandidați. De asemenea, ele sunt folosite pentru a discredita persoane care au opinii critice față de candidatul susținut, transformându-le în ținte sigure pentru atacuri virulente pe rețelele sociale.
(Utilizatorul Andreea Farcau și-a luat poza de profil de pe un site din Regatul Unit – UK Posters. Acest cont fals este folosit pentru a răspândi mesaje pro-Bălăjel și anti-PSD. Este un cont creat în urmă cu doar 6 zile)
Un alt aspect îngrijorător al utilizării conturilor false este răspândirea dezinformării. Prin postări false, meme-uri manipulate și articole distorsionate, aceste conturi încearcă să modeleze percepțiile alegătorilor într-un mod care nu reflectă realitatea. Un exemplu este răspândirea de zvonuri false despre rivalii lui Teodor Balajel, prin care se sugerează că aceștia ar fi implicați activități contrar bunelor moravuri. Astfel de informații false pot crea o atmosferă de neîncredere și confuzie în rândul electoratului.
(Utilizatorul Vasile Popa scrie versuri împotriva candidatului Florin Florian. Acesta folosește o imagine de profil preluată de pe site-uri unde se vând cămăși pentru bărbați)
Dezinformarea este un instrument puternic și periculos, mai ales în contextul unui proces electoral. Într-o eră în care informațiile circulă rapid pe rețelele sociale, alegătorii pot fi influențați în mod semnificativ de astfel de mesaje, fără a avea timp sau resurse pentru a verifica veridicitatea acestora.
Pe lângă dezinformare, conturile false sunt folosite și pentru a lansa atacuri personale la adresa celor care îndrăznesc să critice candidatul Teodor Balajel sau susținătorii săi. Aceste atacuri pot include insulte, calomnii și amenințări, cu scopul de a reduce reputația adversarilor și de a-i face să se retragă din competiție.
(Un cont mai vechi, care lasă impresia că este un utilizator real este Alexa Vlad. Acesta are un limbaj suburban la adresa oricui nu-i este pe plac, chiar și la adresa unor simpli zălăuani. Contul este un fals ordinar, cu o imagine de profil folosită de peste 5 ani în numeroase alte anunțuri, atât naționale, cât și internaționale)
(De remarcat cum un utilizator din spatele unui cont fals face afirmații despre alți zălăuani care ar avea conturi false. Semn că se cunosc destul de bine și vin toți din sfera politică, fie ea pro-Bălăjel sau pro-Florian)
De asemenea, aceste conturi false pot crea o impresie falsă de susținere populară, prin distribuirea masivă a unor mesaje pozitive sau prin crearea unor grupuri de „susținători” care, în realitate, nu sunt decât conturi automatizate sau persoane plătite pentru a manipula percepția publicului.
În fața acestui fenomen, rețelele sociale au o responsabilitate importantă în a combate răspândirea dezinformării și crearea de conturi false. Măsurile luate de platformele online pentru a identifica și elimina astfel de conturi sunt esențiale pentru protejarea integrității procesului electoral. Totodată, autoritățile române trebuie să intensifice eforturile de reglementare a activităților de pe rețelele sociale, pentru a preveni manipularea opiniei publice.
„Zălăuanca” Ioana Chira și-a luat poza de pe Pinterest – o platformă cu diferite imagini folosită în general de generația Z –
De asemenea, campaniile electorale trebuie să fie mai transparente și mai bine reglementate, pentru a asigura că fiecare candidat are o șansă echitabilă și că alegătorii sunt informați corect. Este esențial ca publicul să poată diferenția între informațiile reale și cele false, iar autoritățile să ia măsuri ferme împotriva celor care folosesc tacticile de dezinformare și manipulare.
Un cont foarte bine pus la punct, care a păcălit destul de mulți zălăuani, chiar și algoritmul Facebook și Google. Irina Manea, un fals bine pus în schemă de cel din spatele său. Acest cont este mai smart și este folosit pentru mesajele importante pro-Bălăjel, cele care pot manipula masele, așa cum s-a întâmplat cu un mesaj postat ieri seară sau cu un „sondaj” în care Teodor Bălăjel este prezentat la peste 40% în intenția de vot.
- „M-a păcălit. Recunosc, am citit doar textul, am văzut că avea și multe reacții. Nu am văzut și profilul. Acum că mă uit, da, este fals. Are doar o postare pe profil, în rest, distribuiri prin grupuri”, ne spune un zălăuan.
- „Acuma că mă uit, realizez că este fals. Am fost fentat de acel sondaj”, ne spune un om de afaceri din Zalău.
Iată o listă cu sugestii care te pot ajuta să îți dai seama dacă un cont de Facebook este fals (la final, mai descoperiți o listă de conturi false din Zalău):
1. Fotografiile de profil și de copertă neobișnuite
Fotografii de calitate scăzută sau imaginile prea perfecte pot fi un indiciu că un cont nu este autentic. De multe ori, conturile false folosesc poze stock sau fotografii găsite online.
Dacă foto de profil este prea generică sau pare luată dintr-o sursă publică (de exemplu, un model, o celebritate, etc.), este un semn că ar putea fi fals.
2. Informații incomplete sau vagi
Conturile false adesea nu au informații detaliate despre utilizator, cum ar fi locul de muncă, educația sau orașul de reședință.
Biografii minimaliste sau lipsa de postări anterioare sunt alte semne de întrebare.
3. Activitate limitată sau recentă
Dacă un cont a fost creat recent, fără o activitate constantă, sau dacă nu există postări din trecut, poate fi un semnal că este fals.
Verifică când a fost activat contul – conturile mai noi, care nu au o prezență solidă online, sunt de multe ori false.
4. Postări și comentarii incoerente
Conturile false pot avea o activitate agresivă, dar mesaje incoerente, prea generale sau comentarii de promovare a unui produs sau candidat.
Postări politice sau mesaje controversate fără argumente clare sau care par automate pot indica un cont fals.
5. Prieteni și urmăritori dubioși
Dacă profilul are mulți prieteni sau urmaritori care sunt toți necunoscuți sau par a fi conturi recent create, este un semn că acel cont ar putea fi fals.
De asemenea, dacă o persoană interacționează doar cu un număr mic de conturi, acest lucru poate fi un semn de automatizare.
6. Mesaje și cereri de prietenie agresive
Conturile false trimit adesea cereri de prietenie nejustificate și pot începe conversații agresive sau în care cer informații personale.
De asemenea, mesajele directe cu linkuri suspecte sau care îți solicită să distribui ceva, sunt un alt semnal de alarmă.
7. Postări repetitive și promovarea excesivă a unui anumit subiect
Dacă observi postări repetate despre aceeași temă, produs sau persoană, este un semn că profilul ar putea fi folosit pentru manipularea opiniei publice sau publicitate.
Conturile false pot posta un număr mare de articole sau meme pentru a influența opinia publică, fără a adăuga conținut personal.
8. Lipsa de interacțiuni reale
Dacă un cont are foarte multe postări, dar puține comentarii sau reacții de la persoane reale, e un semn că ar putea fi fals. Acestea pot fi conturi automate sau gestionate de persoane care nu sunt interesate de interacțiuni autentice.
9. Comportament prea politicos sau excesiv de pozitiv
Conturile false care promovează un anumit candidat sau produs vor adesea să aibă mesaje extrem de pozitive sau exagerat de suportive, fără a exprima opinii nuanțate sau critici.
10. Verificarea identității cu imagini și informații din alte surse
Căutând pozele sau informațiile din profilul unui cont pe Google, poți descoperi dacă sunt folosite de alte persoane sau apar în alte contexte. Dacă pozele sunt asociate cu alte identități online, este un semn clar de fals.
11. Activitate pe site-uri de manipulare
Unele conturi false sunt legate de site-uri de manipulare sau campanii politice. Dacă un profil promovează articole sau mesaje din surse dubioase sau neverificate, acest lucru poate fi un semnal că este fals.
12. Utilizarea excesivă a limbajului automatat
Conturile false pot posta sau comenta folosind un limbaj robotic sau automatizat, fără o semnătura personală sau o atitudine naturală.
Cum să te protejezi:
Raportează conturile suspecte: Facebook permite raportarea conturilor false, iar acest lucru poate ajuta la protejarea comunității online.
Verifică sursele informațiilor: Nu te baza pe un singur cont sau sursă. Verifică de mai multe ori informațiile înainte de a le distribui.
Folosește instrumente de verificare: Există site-uri care pot ajuta la verificarea pozelor sau informațiilor.
Calin Nebunul By Eminescu și Cristian Panie, dar și Mihaela Florescu și Andrei Albu sunt conturi false
Sălajul Liber se poziționează clar și ferm împotriva acestor conturi false, pe care le va bloca în continuare oriunde se va semnala activitatea acestora.
BINE DE ȘTIUT: Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acesta este un fragment din Codul Penal din 2009.