Un judecător din Sălaj critică noua lege a salarizării. Legea poate provoca un exod din magistratură și un nou val de litigii

Judecătorul Camelia Șandor, de la Tribunalul Sălaj, a criticat proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, susținând că acesta poate genera dezechilibre instituționale, litigii suplimentare și dificultăți în funcționarea sistemului judiciar.

Potrivit magistratului, reforma salarială nu privește doar judecătorii, ci toate categoriile profesionale afectate de modificările propuse. Aceasta a arătat că actuala Lege nr. 153/2017 a generat, din 2018 până în prezent, aproximativ 743.000 de litigii de muncă, dintre care circa 160.000 au vizat drepturi salariale.

Judecătorul susține că proiectul aflat în discuție ar afecta echilibrul dintre puterile statului, prin poziționarea salarială a magistraților sub nivelul unor funcții politice și administrative. Ca exemplu, aceasta a arătat că un judecător cu grad de tribunal și peste 20 de ani vechime ar urma să aibă un coeficient salarial de 5,10, în timp ce primarii municipiilor reședință de județ ar beneficia de un coeficient de 6,00, iar Primarul General al Capitalei de 6,50.

Magistratul a criticat și mecanismul compensatoriu tranzitoriu prevăzut în proiect, apreciind că acesta ar putea conduce la situații în care promovarea profesională sau trecerea într-o treaptă superioară de vechime să fie însoțite de diminuarea veniturilor nete.

Un alt aspect semnalat este plafonarea grilei salariale la 20 de ani de vechime, în condițiile în care numeroși magistrați își desfășoară activitatea timp de 35-40 de ani. În opinia sa, o asemenea măsură ar putea încuraja pensionările anticipate și plecările din sistem.

Camelia Șandor avertizează că un eventual deficit accentuat de personal ar putea determina, în viitor, relaxarea condițiilor de acces în magistratură pentru acoperirea necesarului de personal. Ea consideră că menținerea unor standarde ridicate de selecție este esențială pentru calitatea actului de justiție și pentru încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.

Deocamdată, proiectul noii legi a salarizării se află în dezbatere, iar reprezentanții sistemului judiciar solicită clarificarea mai multor prevederi considerate problematice.

Mesajul integral:

Proiectul de lege privind salarizarea ne privește pe toți în mod direct, nu privește doar magistrații, ci toate categoriile afectate de o reformă salarială neclară. Dacă legea va fi construită prost, cu norme neclare, delegări și mecanisme impredictibile, ea nu va produce ordine, ci un nou val de conflicte, care vor ajunge tot în fața judecătorului ca țap ispășitor al eșecurilor legislative.  De exemplu, Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a generat între ianuarie 2018 și astăzi aproximativ 743.000 de litigii de munca in total, dintre care aproximativ 160.000 dosare sunt doar pe drepturi salariale (toate categoriile)

Sistemul nou de salarizare propus prin proiectul guvernului demis afectează echilibrul puterilor în stat și statul de drept, inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea și controlează legalitatea actelor celorlalte autorități publice este subevaluată față de funcțiile politice și administrative, judecătorii rămânând sub nivelul salarial al multor demnitari şi funcţionari publici, deși rolul lor este esențial pentru statul de drept. De exemplu, judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra actelor unui primar este remunerat sub nivelul acestuia din urmă nu reflectă o ierarhie compatibilă cu statul de drept. Concret, în forma actuală a proiectului, un judecător cu grad de tribunal și vechime de peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de 5,10, în timp ce primarii de municipii reședință de județ beneficiază de un coeficient de 6,00, iar Primarul General al Capitalei de 6,50.
De asemenea, mecanismul compensatoriu tranzitoriu de 5 ani este prevăzut să nu se aplice la promovarea la o instanță superioară sau la trecerea într-o treaptă de vechime mai mare, ceea ce ar determina, paradoxal, o scădere a venitului net tocmai în momentul avansării profesionale.

În plus, plafonarea grilei de salarizare la 20 de ani de vechime ignoră realitatea că mulți dintre noi vom activa 35-40 de ani în sistem, iar o îngheţare absolută a veniturilor în a doua jumătate a carierei nu poate constitui un cadru stimulativ pentru calitatea actului de justiție.
Sigur că efectul posibil este să ne așteptăm la ieșiri masive din sistem prin pensionare sau demisii.
Posibil, vor modifica legea pentru a permite accesul in magistratura fara examen cu doar 5 sau 10 ani vechime in funcții juridice.A mai existat un articol 80 parca, in vechea lege, au intrat multi …. atunci! Cred ca acolo se va ajunge, pt a acoperi mega deficitul! S-a mai intamplat, se poate intampla! Doamne ferește pentru cetățean!

Ma intreb retoric cine își dorește să fie judecat de un judecător care a ajuns magistrat fără examen. Sau operat de un medic care nu a dat examenul de rezidențiat (ca analogie pentru cine își prețuiește libertatea, proprietatea și munca la aceeași valoare cu sănătatea).
Acela să arunce primul cu piatra!